-
Biblia zilnică - Exodul 1-3 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 4-6 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 7-9 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 10-12 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 13-15 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 16-18 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 19-21 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 22-24 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 25-27 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 28-29 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 30-32 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 33-35 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 36-38 - Biblia audio
-
Biblia zilnică - Exodul 39-40 - Biblia audio
A doua carte a lui Moise, intitulată EXODUL
Titlul
Titlul cărții în limba ebraică, wǝʾēle šǝmôt, s-ar traduce cu „și acestea sunt numele”, expresie corespunzătoare primelor două cuvinte ale textului original, urmând astfel practica din vechime de a
denumi o operă literară după primele ei cuvinte. Titlul „Exodul” se bazează pe traducerea greacă Septuaginta, care a folosit termenul éxodos „ieșire” (19:1), termen adoptat ulterior de traducerea latină Vulgata. Titlul ebraic demonstrează însă conexiunea cu Geneza, din moment ce începe cu conjuncția „și”, sugerând astfel continuarea unei istorii anterioare
Autorul și data
Scrierea cărții a fost asociată cu persoana lui Moise (vezi și introducerea la Geneza, secțiunea „Autorul și data”), după cum se sugerează într-o serie întreagă de referințe biblice (17:14; 24:4; 34:27).
În NT, chiar Isus îl declară pe Moise autorul Exodului (Mc. 12:26). Este posibil ca anumite secțiuni să fi fost adăugate mai târziu (de exemplu, genealogia din 6:14-27), să fi beneficiat de o explicare mai amănunțită (16:31-36) sau să fi inclus modernizări ale terminologiei tehnice sau arhaice ori ale toponimelor, pentru cititori dintr-o generaţie mai tânără (15:23).
Cartea descrie evenimentele întâmplate de la nașterea lui Moise până la finalizarea și inaugurarea tabernaculului, la Sinai, în luna a cincea a celui de-al doilea an de la exod (40:2,17), acoperind astfel o perioadă de aproximativ 85 de ani. Data exodului a fost îndelung dezbătută de teologi, în special din cauză că nu sunt date numele specifice ale faraonilor menționați în carte. Un text-cheie pentru cronologia biblică a exodului este cel din 1 Împ. 6:1, care afirmă că Solomon a început construirea templului în al patrulea an al domniei lui, la 480 de ani după ieșirea evreilor din Egipt. Întrucât putem fixa o dată sigură pentru cel de-al patrulea an al lui Solomon, şi anume undeva în jurul anului 966 î.Hr., atunci ar fi potrivită datarea exodului în secolul al XV-lea î.Hr. (aproximativ 1450 î.Hr.). Un sprijin în plus pentru plasarea exodului în secolul al XV-lea vine din cartea Judecătorii (11:26), care marchează o perioadă de 300 de ani de la cucerirea Canaanului până la Iefta. Deși nu avem o datare absolută pentru perioada lui Iefta, cronologia generală a judecătorilor se corelează cu alte informații biblice. Conform acestei interpretări, faraonul care nu i-a mai recunoscut pe urmașii lui Iosif (vezi 1:8) ar fi Tutmes I (1532–1514 î.Hr.), a cărui fiică, Hatşepsut (1504–1482 î.Hr.), ar fi fost cea care l-a scos pe Moise din apele Nilului (2:5) și care, ulterior, a avut ea însăși o mare influență la curte. În același scenariu, Tutmes al III-lea (1504–1450 î.Hr.) ar fi faraonul din timpul exodului. Un aspect interesant este acela că, deși există în Valea Regilor un mormânt pentru acest faraon foarte important din Noul Regat, mumia care a fost găsită în mormânt a fost aceea a unui bărbat între 40 și 50 de ani, fapt care nu corespunde cu domnia de peste 50 de ani a monarhului. Dacă însă coroborăm raportul biblic cu această descoperire arheologică, este posibil ca Tutmes al III-lea să fi murit în apele Mării Roșii şi un alt cadavru, adus de valuri la țărm, să fi fost mumificat. Întrucât fiul lui Tutmes, Amenhotep al II-lea (1453–1426 î.Hr.), a devenit faraon în perioada ultimilor ani ai tatălui său și se afla într-o campanie militară în Palestina în anul 1450 î.Hr., este foarte probabil ca, în timpul plăgii a zecea, să fi murit întâiul născut al lui Amenhotep, fapt care ar explica ura pe care, ulterior, acest faraon a avut-o față de poporul semitic, dar și traseul neobișnuit care i-a îndepărtat pe evrei de obiectivul stabilit inițial la ieșirea din Egipt.
Planul cărţii
I. Israelul în Egipt (1:1 – 12:36)
A. Sclavia din Egipt (1:1-22)
B. Nașterea, primii ani și chemarea lui Moise (2:1 – 4:31)
C. Suferința crescândă a Israelului (5:1 – 6:13)
D. Genealogiile (6:14-27)
E. Plăgile și Paștele (6:28 – 12:36)
II. Călătoria din Egipt spre Sinai (12:37 – 18:27)
A. Exodul din Egipt (12:37 – 14:31)
B. Cântarea lui Moise și a Mariei: victoria este a Domnului (15:1-21)
C. Peregrinarea prin pustiu (15:22 – 17:16)
D. Ietro și Moise (18:1-27)
III. Legământul și Legea de la Sinai (19:1 – 40:38)
A. Pregătirea pentru legământ (19:1-25)
B. Decalogul (20:1-17)
C. Codul legământului (20:18 – 23:33)
D. Ratificarea legământului (24:1-18)
E. Cortul sacru şi slujitorii lui (25:1 – 40:38)
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului.
Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Prețul acestui studio este 9600 de euro.
Mulțumim!