Cartea 2 Samuel, din Vechiul Testament, continuă istoria monarhiei din Israel, înregistrând viaţa și domnia lui David, cu toate victoriile și crizele ei. Cartea descrie domnia lui David, mai întâi asupra teritoriului lui Iuda și apoi asupra întregii națiuni israelite. Ni se prezintă urcarea lui pe tron, păcatele lui – adulterul și asasinatul – și consecințele teribile ale acestora asupra familiei sale și asupra poporului. Cartea arată că David însuşi a trebuit să treacă prin mari suferințe. Autorul notează în mod repetat faptul că Domnul a fost cu el, în ciuda numeroaselor sale căderi.
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul cărții Judecători face referire la cei 12 judecători care au administrat și condus Israelul, cu diferite grade de autoritate geografică, în perioada dintre generația de bătrâni care au trăit după Iosua și începutul domniei împăraţilor. Cuvântul tradus prin „judecător” denumeşte un lider regional care prezida adunările reprezentanţilor tribali, administra justiţia şi, în caz de război, conducea armata. Din cauza frecventelor invazii ale vecinilor, judecătorii evrei sunt percepuţi mai ales din perspectiva rolului de eliberatori ai poporului. Din moment ce Dumnezeu este cel care i-a ridicat pe judecători, El este adevăratul Judecător sau Eliberator.
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul cărții biblice Iosua se bazează pe numele personajului ei principal, Iosua, cel care a și fost, probabil, autorul ei (vezi notele la 6:25; 24:26), cu excepția ultimelor versete, care menționează moartea lui (24:29-32, scrise probabil de Eleazar) și pe cea a lui Eleazar (v. 33, adăugire făcută, probabil, de Fineas). Aceasta este poziția Talmudului.
Compilația a fost realizată la scurt timp după moartea lui Iosua, aproximativ în anul 1385 î.Hr. Expresia întâlnită frecvent: „până în ziua de azi”, referitoare la urmele unor evenimente istorice (Ios. 4:9; 6:25; 7:26; 8:28-29 [Neem. 7:32]; Ios. 10:27; 13:13 [1 Cr. 3:2; Ier. 40:8]; Ios. 14:14; 15:13-17,63 [Jud. 1:21; 19:11; 2 Sam. 5:6-9; 1 Împ. 9:20-21; Zah. 9:7]; Ios. 16:10 [Jud. 1:29; 1 Cr. 14:16; 20:4; 1 Împ. 9:16-17]; Ios. 22:3 [Jud. 10:16-17; 1 Cr. 5:25-26]), arată că textul cărții nu putea fi redactat la foarte mult timp de la evenimente.
În canonul ebraic al VT, cartea de față este prima din secțiunea Profeții Timpurii (care include cărțile: Iosua, Judecătorii, Samuel și Împărați); în traducerea greacă Septuaginta, ca și în traducerile moderne, Iosua este prima carte din secțiunea cărților istorice. Cartea Iosua continuă istoria exodului din punctul în care a lăsat-o Deuteronomul. Israelul se află la un moment de cumpănă, la granițele țării promise, la 40 de ani de la ieșirea din Egipt. Iosua este învestit de Dumnezeu ca succesor al lui Moise și trimis să conducă poporul în acțiunea de cucerire și moștenire a Canaanului.
Cucerirea se desfășoară pe o perioadă de 7 ani, între cca 1410 și 1400 î.Hr. (vezi 11:17-18; 14:6-10; compară cu Deut. 2:14). Deși mulți teologi critici au negat istoricitatea rapoartelor narative ale exodului din Egipt și ale cuceririi țării, reevaluări recente ale dovezilor arheologice din situri precum Ierihon sau Hațor indică faptul că narațiunile biblice se armonizează cu datele arheologice (vezi notele la 6:1-27; 11:11). Multiplele repere geografice din carte se armonizează atât de bine cu topografia țării, încât nu puteau fi menționate decât de un martor ocular.
#bibliazilnica #bibliaaudio #biblia
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
În mare parte, Deuteronomul reia instrucțiunile divine și istoria deja prezentate în primele patru cărți ale Pentateuhului. De aceea, este de înțeles titlul pe care îl are: Deuteronomul (gr. Deuteronómion)/„Repetarea legii” (ebr. mišnē tôrā). Titlul uzual al cărții în ebraică este Devarim „Cuvinte”, preluat din introducerea cărții: „Iată cuvintele pe care le-a spus Moise…” (1:1). Acest titlu este în concordanţă cu faptul că Deuteronomul constă, în principal, din cuvintele lui Moise. Autorul și data Deuteronomul este ultimul dintre cele cinci volume ale Pentateuhului (vezi introducerea la Geneza, secțiunea „Titlul”). Conform introducerii cărții, cuvintele ei sunt ale lui Moise, care oferă o explicare a Legii (vezi 1:1 și 1:5). Și cap. 31 (v. 9, 24-26) îl identifică pe Moise drept cel care a scris Legea (vezi și Ios. 8:32-35; 2 Cr. 34:14; Neem. 8:1). O serie de texte din NT fac referire la cuvintele din Deuteronomul ca aparținându-i lui Moise (compară Mt. 19:7 cu Deut. 24:1, Mt. 22:24 cu Deut. 25:5, Fap. 3:22 și 7:37 cu Deut. 18:15,16 și Evr. 12:21 cu Deut. 9:19). Uneori s-a pus la îndoială paternitatea lui Moise asupra Deuteronomului, întrucât cartea descrie și moartea și îngroparea lui. Deși Moise este prezentat fără îndoială ca vorbitor principal și mediator al Legii în Deuteronomul, cadrul în care este prezentat conținutul cărții (1:1-5; 5:1; 27:1,9,11 etc.), în special cap. 34, care vorbește despre moartea lui Moise, provine de la un alt autor/redactor, probabil de la Iosua.
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul ebraic al cărții este bǝ-midbār „în pustie” (vezi 1:1), care identifică localizarea acțiunii. Titlul „Numeri” (pr. númerii) își are originea în traducerea greacă din Septuaginta a numelui cărții: Arithmói „numere”. Se referă la numărarea repetată a poporului (cap. 1 – 4; cap. 26). Rapoartele acestor recensăminte reprezintă începutul secțiunilor majore ale cărții.
Autorul şi data
Cartea Numeri reprezintă al patrulea din cele cinci volume ale cărţii lui Moise (Pentateuhul; vezi introducerea la Geneza, secțiunea „Autorul și data”). Deși nu-și identifică autorul, cartea face referire la Moise, care „a scris călătoriile lor din popas în popas” (33:1,2). Pentru mai multe informații cu privire la datarea cărții, vezi introducerea la Exodul, secțiunea „Autorul și data”.
Planul cărţii
I. Pregătirea pentru a relua călătoria ca o tabără de război a lui Dumnezeu (1:1 – 10:10) A. Recensământul și organizarea poporului și a leviților (1:1 – 4:49) B. Porunci prin care se urmărește curăția poporului (5:1 – 10:10)
II. Călătoria prelungită prin pustiu (10:11 – 25:18) A. Călătoria de la Sinai la Cades (10:11 – 12:16) B. 40 de ani în jurul Cadesului (13:1 – 20:13) C. Călătoria de la Cades la Câmpia Moabului (20:14 – 22:1) D. Israelul în Câmpia Moabului (22:2 – 25:18)
III. Pregătirea pentru ocuparea Canaanului (26:1 – 36:13) A. Al doilea recensământ (26:1-65) B. Legile pentru următoarea generație (27:1 – 30:16) C. Războiul împotriva Madianului (31:1-54) D. Așezarea celor două seminții și jumătate în Transiordania (32:1-42) E. Anexe de final: etapele călătoriei, granițele țării și cetățile de scăpare (33:1 – 36:13)
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul „Leviticul” (pr. levíticul), care face referire la leviți, derivă din cel pe care îl are cartea în traducerea greacă Septuaginta: Leuítikon. În Leviticul sunt prezentate multe legi ceremoniale, levitice. Titlul ebraic al cărții derivă de la primul ei cuvânt, wayyqrāʾ „Atunci El (Domnul) a chemat” (1:1). Este un titlu potrivit, deoarece „atunci”/„și”/„apoi” indică faptul că Leviticul continuă firul epic din Exodul, în timp ce verbul „a chemat” este în concordanță cu faptul că în această carte sunt înregistrate mai multe cuvântări divine decât în oricare altă carte a Bibliei.
Autorul și data
Leviticul face parte din Pentateuh, cartea în cinci volume a lui Moise (vezi introducerea la Geneza, secțiunea „Autorul și data”). Pentru mai multe informații cu privire la datarea cărții, vezi introducerea la Exodul, secțiunea „Autorul și data”.
Planul cărții
I. Instrucțiuni pentru închinarea prin jertfă (1:1 – 7:38) A. Cinci tipuri mari de jertfe (1:1 – 6:7) B. Legănarea jertfelor (6:8 – 7:38)
II. Înființarea sistemului ritual (8:1 – 10:20)
III. Instrucțiuni cu privire la necurății și remediile rituale (11:1 – 17:16) A. Necurățiile trupeşti (11:1 – 15:33) B. Ziua Ispășirii (16:1-34) C. Instrucțiuni suplimentare referitoare la necurăție și sânge (17:1-16)
IV. Instrucțiuni cu privire la o viață sfântă (18:1 – 27:34) A. Apel general la o viață sfântă (18:1 – 22:33) B. Sabatul, sărbătorile şi sabatele calendaristice (23:1 – 24:9) C. Gravitatea blasfemiei (24:10-23) D. Anul sabatic, jubileul și legile răscumpărării (25:1-55) E. Binecuvântările și blestemele (26:1-46) F. Jurăminte și consacrări (27:1-34)
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul cărții în limba ebraică, wǝʾēle šǝmôt, s-ar traduce cu „și acestea sunt numele”, expresie corespunzătoare primelor două cuvinte ale textului original, urmând astfel practica din vechime de a denumi o operă literară după primele ei cuvinte. Titlul „Exodul” se bazează pe traducerea greacă Septuaginta, care a folosit termenul éxodos „ieșire” (19:1), termen adoptat ulterior de traducerea latină Vulgata. Titlul ebraic demonstrează însă conexiunea cu Geneza, din moment ce începe cu conjuncția „și”, sugerând astfel continuarea unei istorii anterioare
Autorul și data
Scrierea cărții a fost asociată cu persoana lui Moise (vezi și introducerea la Geneza, secțiunea „Autorul și data”), după cum se sugerează într-o serie întreagă de referințe biblice (17:14; 24:4; 34:27). În NT, chiar Isus îl declară pe Moise autorul Exodului (Mc. 12:26). Este posibil ca anumite secțiuni să fi fost adăugate mai târziu (de exemplu, genealogia din 6:14-27), să fi beneficiat de o explicare mai amănunțită (16:31-36) sau să fi inclus modernizări ale terminologiei tehnice sau arhaice ori ale toponimelor, pentru cititori dintr-o generaţie mai tânără (15:23). Cartea descrie evenimentele întâmplate de la nașterea lui Moise până la finalizarea și inaugurarea tabernaculului, la Sinai, în luna a cincea a celui de-al doilea an de la exod (40:2,17), acoperind astfel o perioadă de aproximativ 85 de ani. Data exodului a fost îndelung dezbătută de teologi, în special din cauză că nu sunt date numele specifice ale faraonilor menționați în carte. Un text-cheie pentru cronologia biblică a exodului este cel din 1 Împ. 6:1, care afirmă că Solomon a început construirea templului în al patrulea an al domniei lui, la 480 de ani după ieșirea evreilor din Egipt. Întrucât putem fixa o dată sigură pentru cel de-al patrulea an al lui Solomon, şi anume undeva în jurul anului 966 î.Hr., atunci ar fi potrivită datarea exodului în secolul al XV-lea î.Hr. (aproximativ 1450 î.Hr.). Un sprijin în plus pentru plasarea exodului în secolul al XV-lea vine din cartea Judecătorii (11:26), care marchează o perioadă de 300 de ani de la cucerirea Canaanului până la Iefta. Deși nu avem o datare absolută pentru perioada lui Iefta, cronologia generală a judecătorilor se corelează cu alte informații biblice. Conform acestei interpretări, faraonul care nu i-a mai recunoscut pe urmașii lui Iosif (vezi 1:8) ar fi Tutmes I (1532–1514 î.Hr.), a cărui fiică, Hatşepsut (1504–1482 î.Hr.), ar fi fost cea care l-a scos pe Moise din apele Nilului (2:5) și care, ulterior, a avut ea însăși o mare influență la curte. În același scenariu, Tutmes al III-lea (1504–1450 î.Hr.) ar fi faraonul din timpul exodului. Un aspect interesant este acela că, deși există în Valea Regilor un mormânt pentru acest faraon foarte important din Noul Regat, mumia care a fost găsită în mormânt a fost aceea a unui bărbat între 40 și 50 de ani, fapt care nu corespunde cu domnia de peste 50 de ani a monarhului. Dacă însă coroborăm raportul biblic cu această descoperire arheologică, este posibil ca Tutmes al III-lea să fi murit în apele Mării Roșii şi un alt cadavru, adus de valuri la țărm, să fi fost mumificat. Întrucât fiul lui Tutmes, Amenhotep al II-lea (1453–1426 î.Hr.), a devenit faraon în perioada ultimilor ani ai tatălui său și se afla într-o campanie militară în Palestina în anul 1450 î.Hr., este foarte probabil ca, în timpul plăgii a zecea, să fi murit întâiul născut al lui Amenhotep, fapt care ar explica ura pe care, ulterior, acest faraon a avut-o față de poporul semitic, dar și traseul neobișnuit care i-a îndepărtat pe evrei de obiectivul stabilit inițial la ieșirea din Egipt.
Planul cărţii
I. Israelul în Egipt (1:1 – 12:36) A. Sclavia din Egipt (1:1-22) B. Nașterea, primii ani și chemarea lui Moise (2:1 – 4:31) C. Suferința crescândă a Israelului (5:1 – 6:13) D. Genealogiile (6:14-27) E. Plăgile și Paștele (6:28 – 12:36)
II. Călătoria din Egipt spre Sinai (12:37 – 18:27) A. Exodul din Egipt (12:37 – 14:31) B. Cântarea lui Moise și a Mariei: victoria este a Domnului (15:1-21) C. Peregrinarea prin pustiu (15:22 – 17:16) D. Ietro și Moise (18:1-27)
III. Legământul și Legea de la Sinai (19:1 – 40:38) A. Pregătirea pentru legământ (19:1-25) B. Decalogul (20:1-17) C. Codul legământului (20:18 – 23:33) D. Ratificarea legământului (24:1-18) E. Cortul sacru şi slujitorii lui (25:1 – 40:38)
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
Titlul ebraic este bǝrēʾšīt „la început”, acesta fiind primul cuvânt al cărții. Traducerea greacă Septuaginta a folosit cuvântul génesis „naștere, descendență, origini” (cf. 2:4; 5:1), titlu care a fost adoptat de traducerea latină Vulgata și a devenit ulterior titlul cărții în cele mai multe traduceri. Geneza reprezintă o parte dintr-un set mai mare, numit Pentateuh (gr. pentatéuchos = cinci volume [ale lui Moise]), pe care iudaismul și creștinismul timpuriu îl considerau o singură carte. Pentateuhul este cunoscut în iudaism și sub numele de tôrā „Legea” și formează o unitate structurală al cărei cadru de bază este reprezentat de peregrinările poporului lui Dumnezeu și al cărei centru este reprezentat de cartea Leviticul.
Autorul și data
Chiar dacă autorul nu este menționat, Geneza a fost strâns legată și asociată cu persoana lui Moise, după cum o sugerează o serie de referințe din NT (de exemplu, Fap. 15:1, unde se face referire la circumcizie ca fiind „obiceiul lui Moise”; vezi și In. 7:22). De-a lungul istoriei, cei mai mulți interpreți evrei sau creștini au considerat că Moise este autorul/redactorul Pentateuhului. Totuși, în ultimele două secole și în paralel cu apariția și dezvoltarea raționalismului, această afirmație a fost pusă la îndoială, iar teologii care abordează Biblia folosind critica raționalistă au lansat ipoteza că Pentateuhul ar fi rezultatul unei redactări complexe și de lungă durată, având la bază cel puțin patru surse diferite, scrise de autori anonimi cândva între secolele al X-lea și al V-lea î.Hr. Însă, dacă luăm în calcul cronologia biblică și argumentele interne ale Genezei, este mai probabil ca această carte (alături de restul Pentateuhului) să fi fost, într-adevăr, scrisă de Moise cândva în secolul al XV-lea î.Hr. Din moment ce el nu ar fi putut fi martor ocular la evenimentele descrise în Geneza (crearea lumii, căderea în păcat, potopul, patriarhii), este foarte probabil ca, pe lângă călăuzirea și viziunile divine, să se fi folosit de istorii și note genealogice, înscrisuri documentare și tradiții orale, cunoscute de israeliți de la patriarhi. Și alți autori biblici au folosit aproape exclusiv surse documentare și orale (vezi cronicile, evangheliile etc.).
Planul cărții
I. Istoria antică: se concentrează asupra omenirii ca întreg (1:1 – 11:26) A. Creația desăvârșită a lui Dumnezeu (1:1 – 2:25) B. Căderea în păcat a omenirii (3:1-24) C. Moartea intră în lume (4:1-26) D. Podul peste prăpastie: genealogia de la Adam la Noe (5:1-32) E. Potopul și legământul (6:1 – 9:29) F. Răspândirea națiunilor pe pământ (10:1 – 11:26)
II. Istoria patriarhilor: se concentrează asupra genealogiei unei singure familii (11:27 – 50:26) A. Istoria lui Avraam (11:27 – 25:18) B. Istoria lui Isaac (25:19 – 26:35) C. Istoria lui Iacov (27:1 – 35:29) D. Urmașii lui Esau (36:1-43) E. Iosif și frații lui (37:1 – 50:26)
Ajută-ne să ducem Evanghelia până la marginile Pământului. Contribuția ta va ajuta la achiziționarea echipamentului necesar înregistrării și editării clipurilor.
Momentan, înregistrările audio se realizează într-o cameră de apartament, necorespunzător echipată pentru acest tip de activitate. De aceea, este nevoie să achiziționăm un studio de înregitrări audio mobil, pe care să îl instalăm în camera în care lucrăm acum și astfel să putem elimina zgomotele și ecoul care ne creează probleme și care, de multe ori, nu ne permite să înregitrăm atunci când avem disponibilitate.
